Ia romaneasca si drumul de la arta populara la celebritatea internationala

22.06.2016
Ia romaneasca si drumul de la arta populara la celebritatea internationala

Ziua Universala a Iei va fi sarbatorita la 24 iunie, odata cu sarbatoarea de Sanziene, ocazie in care intreaga lume isi va aminti cum aceasta piesa de popular romanesc a ajuns celebra in toata lumea datorita frumusetii si simplitatii sale.

Ia este un termen atribuit camasii femeiesti si este croita in forma de cruce, dintr-o singura bucata de panza, cu o deschizatura in partea de sus. Daca la inceput iile erau confectionate din panza de in sau canepa, mai tarziu ele au fost facute si din matase sau din bumbac. In sudul tarii, camasile erau tesute cu borangic. Fata si spatele iei se numesc ”stan”, iar partea inferioara ”poale”, iar sub brat, camasa era prevazuta cu o ”pava”, care avea rolul de a o face usor de purtat in timpul diverselor activitati facute de femeile timpurilor respective. Camasa traditionala romaneasca de sarbatoare era si inca mai este impodobita in unele locuri ale tarii cu margele si broderii.

Croiala este simpla, iar in cele mai multe cazuri, mesterii populari prefera sa increteasca manecile la umeri si la incheieturile mainilor. Ia a cunoscut o transformare importanta in timp si in ceea ce priveste dimensiunea: a devenit scurta pana la talie, dupa ce la inceputuri acoperea tot corpul si se purta pe sub haine, ca o protectie impotriva vrajilor si a pericolelor.

Citeste si: EXORCIZARE, paranormal si MALEFIC in sarbatoarea romaneasca: „Vei fi luat de Rusalii”

Solstitiul de vara 2016. Traditii, superstitii si obiceiuri romanesti

Motivele croite pe ie sunt inspirate din natura, iar geometria acestora atrage foarte mult datorita simplitatii si a culorilor folosite. Spre exemplu, iile brodate cu spic erau folosite pe post de costum de nunta in Moldova.

De-a lungul timpului, celebrele piese de port romanesc au fost purtate de reginele Romaniei, Elisabeta si Maria, dar si de alte femei celebre in epoca, mai ales din randul aristocratiei. Ia a fost si inca mai este o muza permanenta pentru artisti si designeri de moda. Pictorul francez Henri Matisse a dedicat iei lucrarea ”La blouse roumaine”, iar Constantin Daniel Rosenthal, a imortalizat-o pe Maria Rosetti, in ”Romania revolutionara”, imbracata cu ie. Camasa romaneasca apare si in tablourile realizate de Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Sirato sau Nicolae Tonitza.

Totodata, designeri precum Yves Saint Laurent, Jean Paul Gaultier, Kenzo sau Tom Ford, au folosit ia in prezentarile lor, iar succesul a fost pe masura. Exemplul acestora a fost urmat mai tarziu de Oscar de la Renta, Agatha Ruiz de la Prada, Anna Sui sau Philippe Guilet, care au reinterpretat ia in maniera lor. Adrian Oianu, Dorin Negrau, Corina Vladescu sau Ingrid Vlasov sunt cativa dintre designerii romani care au folosit ia in colectiile lor.