Interviu Călin Popescu Tăriceanu vorbește despre alegeri și măsurile luate de Guvern și Parlament

Călin Popescu Tăriceanu a acordat un interviu pentru agenția de știri news.ro, în care vorbește despre alegerile parlamentare și situația politică actuală.

INTERVIU: Tăriceanu: Criticile lui Iohannis şi PNL la măsurile adoptate de Parlament au un sâmbure de invidie

Copreşedintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu spune, într-un interviu acordat News.ro, că partidul îşi propune să obţină peste 10% la alegerile parlamentare şi că pentru el o strângere de mână este suficientă în colaborarea cu PSD. Tăriceanu exclude varianta unui guvern de uniune naţională după alegeri, dar spune că ar putea colabora cu tehnocratul Vasile Dîncu pe anumite proiecte.

Referindu-se la relaţia cu UDMR, Călin Popescu Tăriceanu nu exclude colaborarea cu formaţiunea maghiară, spunând că ALDE are o poziţie mai nuanţată decât cea exprimată de PSD.

Tăriceanu promite că un eventual guvern PSD-ALDE va aplica măsurile care vizează majorări salariale adoptate recent în Parlament, iar în privinţa criticilor PNL şi ale preşedintelui Iohannis faţă de acestea spune că ”e şi un sâmbure de invidie că ideea nu le-a aparţinut”.

Liderul ALDE susţine reducerea TVA în continuare şi adoptarea unor măsuri de stimulare a creşterii natalităţii, precum şi înfiinţarea unui minister care să se ocupe cu readucerea în ţară a românilor care muncesc în alte state.

Preşedintele Senatului este de părere că referendumul pentru revizuirea Constituţiei în privinţa definirii familiei nu trebuie organizat simultan cu alegerile parlamentare.

Despre candidaţii ”penali”, Tăriceanu susţine că această ”poveste” nu mai prinde la public.

În interviul acordat News.ro, Tăriceanu mai vorbeşte şi despre şansele ca proiectul privind numirea procurorilor şefi de către CSM să fie adoptat, despre relaţia cu PNL după alegeri şi formarea viitorului Guvern.

Prezentăm integral interviul acordat de către copreşedintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu agenţiei News.ro:

Reporter: Ce ţintă îşi propune ALDE la alegerile parlamentare din 11 decembrie?

Călin Popescu Tăriceanu: Testul cel mai relevant al popularităţii ALDE la nivel naţional a fost trecut cu succes la alegerile locale, când am fost votaţi de 7% din cei care s-au prezentat la urne. Tendinţa constantă din sondajele efectuate după alegerile locale este ascendentă şi cred că vom obţine la parlamentare un rezultat cu două cifre. Aceasta e ţinta noastră.

Rep.: Adversarii acuză faptul că ALDE are cei mai mulţi candidaţi aflaţi în diferite stadii în procese penale sau cu condamnări definitive în justiţie. Dumneavoastră personal sunteţi citat la audieri la DNA. Credeţi că acest aspect va conta pentru alegători?

C.P.T.: Adversarii ALDE sunt următorii: PNL, în care l-am inclus pe preşedintele Iohannis, cel care conduce campania electorală a PNL, o divizie de propagandişti, camuflată sub titulatura de ziarişti şi postacii plătiţi să înjure cât pot ei de bine pe Internet. Tot la capitolul adversari am contabilizat şi procurorii din DNA care şi-au abandonat statutul de magistraţi aflaţi în slujba legii, transformându-se în unelte politice. Această realitate s-a văzut în campania electorală de la alegerile locale, când DNA a lansat cu surle şi trâmbiţe mediatice dosare vizând nume sonore de candidaţi, iar după alegeri s-a aşternut o linişte totală. Sau au fost ”dezgropate”, exact în campania electorală, dosare vechi de 6,7 sau 8 ani vechime. Acum, DNA joacă acelaşi scenariu transferat pe candidaţii la alegerile parlamentare. Schema de lucru a DNA e foarte simplă. Candidatului indezirabil X i se fabrică dosar penal pentru suspiciuni rezonabile, ceea ce îl transformă în ”penal”. După alegeri dosarul ”penalului” e ”uitat”, dar alegerile au trecut şi scopul a fost atins: eliminarea unui candidat indezirabil. Această schemă, prin care DNA alterează procesul democratic al alegerilor, a fost sesizată de un număr semnificativ de cetăţeni, care i-au ales primari pe aşa-zişii ”penali”. Din ce în ce mai multă lume a înţeles că, sub paravanul legitim al luptei cu corupţia, la DNA s-a instalat un alt fel de corupţie.

Este de notorietate că preşedintele Iohannis a cerut public demisia unor adversari politici atunci când au planat suspiciuni asupra integrităţii acestora. Spre exemplu, cazul Victor Ponta, când a fost acuzat de plagiat. În cazul acuzaţiei de plagiat a doamnei Kovesi, preşedintele Iohannis nu i-a cerut demisia, pentru că mai are nevoie de ea în încercarea de a elimina o serie de adversari. Pe lângă dorinţa de a elimina adversarii politici indezirabili, propaganda pe tema aşa-zişilor ”penali” este o diversiune menită să distragă atenţia de la faptul că PNL nu are lideri de calibru. Dacă preşedintele PNL are o popularitate cam la jumătate din scorul partidului, se poate deduce că în spate lucrurile stau şi mai prost. Pe scurt, povestea cu ”penalii” nu prea mai prinde la public.

Rep.: Care va fi relaţia viitoare a ALDE cu PSD, după alegerile parlamentare? Luaţi în calcul semnarea unui protocol, o alianţă la guvernare, înregistrată oficial?

C.P.T.: Am colaborat bine cu PSD în cadrul Cabinetului Ponta şi în plan parlamentar, iar rezultatele bune ale acestei colaborări au rămas în memoria colectivă. Această colaborare verificată în timp a născut şi o încredere reciprocă la nivel de partide, dar şi la nivel personal de lideri. Aşadar, între noi e suficientă o strângere de mână.

ALDE se prezintă la alegeri cu Programul său de guvernare bazat pe doctrina liberală. În funcţie de ponderea pe care o va avea partidul nostru în viitorul Parlament, vom negocia cu PSD un program comun de guvernare pentru a alcătui o majoritate parlamentară solidă care să susţină învestirea unui Guvern PSD-ALDE.

Rep.: Ce formulă de guvern vedeţi după alegeri? Dacă preşedintele Iohannis va propune guvern de uniune naţională, ALDE va participa la o astfel de formulă? Ce veţi face dacă preşedintele Iohannis îl va propune premier tot pe Dacian Cioloş? Luaţi în calcul suspendarea preşedintelui ca măsură extremă?

C.P.T.: Nu este rolul preşedintelui României să propună sau, mai grav, să impună formula de guvernare, guvern de uniune naţională, cum aţi spus dumneavoastră. Nu suntem nici pe departe în situaţia în care s-ar impune un guvern de uniune naţională. Ar fi un gest împotriva democraţiei şi a Constituţiei. Partidele sunt cele care constituie o majoritate parlamentară după alegeri. O dată această majoritate constituită, urmează faza consultărilor la Cotroceni pentru desemnarea candidatului pentru funcţia de premier. Preşedintele nu poate desemna discreţionar un premier, aşa cum a dat de înţeles, când s-a referit la domnul Cioloş. El trebuie să ţină seama de votul exprimat la urne şi de majoritatea parlamentară constituită de partide. În ciuda diferenţelor de abordare care ne separă, cred că preşedintele Iohannis este un politician responsabil care nu-şi va asuma riscul declanşării unei crize politice majore ca să-şi impună premierul preferat. Până şi Băsescu, care încălca de trei ori pe zi Constituţia, a fost obligat de votul popular să-l desemneze pe Victor Ponta candidat de premier. De aceea consider că nu vom ajunge atât de departe încât să fim nevoiţi să apelăm la iniţierea procedurii constituţionale de demitere a preşedintelui României.

Rep.: PSD nu a anunţat o variantă de premier, iar dvs. la Timişoara aţi invocat numele lui Sorin Câmpeanu şi Daniel Constantin şi aţi spus că sunteţi “în putere” pentru a fi din nou prim-ministru. Veţi cere PSD să vă nominalizeze? În ce condiţii aţi accepta dacă vi se va propune?

C.P.T.: ALDE va veni la negocierile post-electorale cu partidele, care vor avea loc înaintea consultărilor de la Cotroceni, cu o propunere de premier pe care opinia publică o va afla în timp util. Aş vrea să se înţeleagă bine că primul punct pe ordinea de zi a acestor negocieri este armonizarea programelor de guvernare ale partidelor care compun majoritatea, după care vorbim despre cele mai potrivite personalităţi care să pună în operă toate proiectele.

Rep.: În media s-a vehiculat varianta de premier Vasile Dîncu. Cum vedeţi această ipoteză?

C.P.T.: Sunt sigur că viitorul Cabinet va fi compus din oameni politici, iar domnul Dîncu este un tehnocrat. Asta nu înseamnă că n-am putea colabora cu domnia sa la diverse proiecte.

Rep.: Liderul PSD Liviu Dragnea a anunţat că exclude o colaborare viitoare cu UDMR. Ce poziţie are ALDE?

C.P.T.: Poziţia ALDE este ceva mai nuanţată. În primul rând, ar trebui ca UDMR să treacă pragul electoral, fiindcă din România au plecat şi mulţi cetăţeni de origine maghiară. Cred că ar fi contraproductiv pentru ansamblul societăţii româneşti ca minoritatea maghiară să nu mai fie reprezentată în Parlament, mai ales că reprezentanţii UDMR s-au distins prin calitatea activităţii lor parlamentare. În al doilea rând, după alegeri, este esenţial programul de guvernare asupra căruia vor cădea de acord partidele care vor alcătui majoritatea. Pe scurt, cred că este prea devreme să dau un răspuns tranşant la această întrebare.

Rep.: O colaborare cu PMP, la nivel parlamentar şi la nivel guvernamental, este posibilă în opinia dumneavoastră, pentru conturarea unei majorităţi parlamentare?

C.P.T.: Nu. De altfel, nu cred că PMP va trece de pragul intrării în Parlament.

Rep.: Liderul PNL Alina Gorghiu anunţa recent că este posibilă o colaborare PNL-ALDE după alegeri, dar fără dumneavoastră preşedinte al partidului. Ce părere aveţi?

C.P.T.: După rezultatul previzibil al alegerilor, ”marele şi noul PNL” va organiza un congres la care anticipez că doamnei Gorghiu i se va acorda mai mult timp liber pentru familie. În funcţie de rezoluţiile viitorului congres al ”marelui şi noului” PNL şi în funcţie de identitatea politică a acestui partid, în prezent incertă, vom decide cum se va poziţiona ALDE.

Rep.: Dacă nu veţi fi nominalizat premier, vă doriţi păstrarea funcţiei de preşedinte al Senatului, după alegerile parlamentare?

C.P.T.: V-am mai spus. Negocierile dintre partidele care vor alcătui viitoarea majoritate parlamentară au drept prioritate armonizarea unui program comun de guvernare şi abia după aceasta discutăm despre nume. Funcţiile politice de conducere, cum ar fi cele de preşedinţi ai Camerelor, au fost mereu incluse într-un coş mai larg de negocieri. De aceea e mult prea devreme să discutăm despre aşa ceva. E ca şi cum aş vinde pielea ursului din pădure.

Dacă îmi doresc ceva, dacă am aşteptări mari de la aceste alegeri, ele se referă la proiectele ALDE de readucere a României la standardele de democraţie şi libertăţi individuale ale statului de drept şi la o dezvoltare a economiei care să se simtă în buzunarele românilor, şi nu doar în statisticile cu care nu poţi plăti facturile zilnice. Ambiţiile mele personale privind ocuparea unor înalte demnităţi sunt pe planul al doilea.

Rep.: Ce portofolii de miniştri vizaţi într-un viitor guvern PSD-ALDE? Ministerul Justiţiei este unul dintre ele?

C.P.T.: Ideal pentru ALDE ar fi să câştigăm alegerile cu peste 50% şi atunci vizăm toate ministerele, dar cum un asemenea procent este foarte greu de atins, vă propun să aşteptăm rezultatul votului popular.

Rep.: Vă interesează mai mult ministerele economice? Aveţi în vedere să conduceţi Ministerul de Finanţe, Ministerul Economiei şi Ministerul Agriculturii, având în vedere că îi aveţi candidaţi pe Daniel Chiţoiu, Varujan Vosganian şi Daniel Constantin, care au mai deţinut aceste portofolii?

C.P.T.: Da, sigur că ne interesează ministerele economice, ca să avem pârghii suplimentare pentru implementarea unor politici liberale, aşa cum sunt ele prevăzute în Programul ALDE. Repet, discutăm despre ministere şi nume de miniştri după formarea unei majorităţi parlamentare care să includă ALDE şi după armonizarea unui program de guvernare.

Rep.: Numiţi trei măsuri economice liberale pe care le veţi lua dacă ajungeţi la guvernare.

C.P.T.: ALDE a contribuit decisiv în timpul guvernării Ponta la adoptarea unor decizii guvernamentale fiscale de factură liberală. De exemplu, scăderea TVA. Vom promova în continuare reducerea fiscalităţii. În Programul ALDE, am dat o mare importanţă aşa-numitelor start-up-uri, mai ales pentru lansarea şi susţinerea tinerilor antreprenori. Este un model folosit în alte ţări pentru iniţierea de afaceri noi susţinute financiar de capital mixt, privat-stat. O altă măsură economică cu caracter liberal este promovarea capitalului românesc cu mijloacele permise de legislaţia europeană.

Rep.: Cum vi se par criticile aduse iniţiativelor legislative care au trecut pe final de legislatură şi care vizează măriri de salarii în sistemul bugetar? Veţi susţine aplicarea lor după alegeri dacă veţi fi la guvernare? Numiţi alte trei măsuri sociale pe care le veţi lua la guvernare.

C.P.T.: Criticile exprimate de PNL în Parlament şi de către preşedintele Iohannis sunt absolut normale în dezbaterea politică şi le luăm cu titlu de inventar. Cred că în aceste critici e şi un sâmbure de invidie că ideea nu le-a aparţinut. Pe de altă parte, lumea a constatat că ALDE e un partid consecvent, care nu-şi schimbă atitudinea în funcţie de conjunctură. Tot ce am votat acum, înainte de alegeri, va fi susţinut şi după alegeri. Altfel ne-am descalifica, ne-am pierde credibilitatea pe care am câştigat-o apărând principii, şi nu lozinci propagandistice. Cât despre riscul de a împovăra prea mult bugetul de stat pe 2017, PNL nu trebuie să-şi facă griji. Bugetul pentru anul viitor va fi construit de viitorul Cabinet şi votat de viitoarea majoritate parlamentară din care PNL nu va face parte. Deci, ALDE îşi asumă riscul, pentru că este un risc bine calculat.

Ca măsuri sociale, în afara unei urgente ameliorări a sistemului de sănătate, ALDE propune încurajarea natalităţii, inclusiv prin stimulente economice. Populaţia României este într-o continuă scădere din cauza scăderii natalităţii, dar şi din cauză că milioane de români au plecat să muncească în alte ţări. Am propus înfiinţarea unui minister care, după modele existente în alte ţări, să se ocupe exclusiv de repatrierea românilor. Va fi o muncă dificilă, care nu va da rezultate peste noapte, dar noi suntem convinşi că merită să facem acest efort, care ar avea un efect extrem de benefic pentru reunirea unor familii despărţite prin distanţe geografice considerabile. Totodată, vom atenua deficitul de forţă de muncă existent astăzi în economia româneasca.

Rep.: Ce veţi face în domeniul Justiţiei dacă veţi fi la guvernare? Dacă veţi avea majoritatea, veţi adopta proiectul privind numirea procurorilor şefi de către CSM? Ce alte modificări ar trebui făcute în funcţionarea Justiţiei?

C.P.T.: În domeniul Justiţiei, Parlamentul viitor va avea foarte mult de lucru, iar parlamentarii ALDE vor fi foarte activi la acest capitol. Eu am iniţiat la Senat încă din mai 2015 dezbateri mixte la care au participat senatori, asociaţii profesionale ale magistraţilor, procurorilor şi avocaţilor, CSM, ministerul Justiţiei, Avocatul Poporului şi cadre universitare din domeniul Dreptului. În cadrul acestui grup mixt, activitatea s-a concentrat pe modificarea profesională şi nu politică a unor legi care guvernează autoritatea judecătorească. Ne-a interesat experienţa şi expertiza celor care lucrează zilnic cu legea în mână pentru apărarea ei şi nu considerente politice sau dosare specifice. Lucrul în acest grup nu s-a încheiat, a fost întrerupt de apropierea alegerilor, dar avem nişte rezultate parţiale transpuse în două propuneri legislative. Una din ele, iniţiată de mine, se referă la eliminarea factorului politic din procesul de numire în funcţiile de conducere ale Parchetelor şi la ICCJ. Această propunere a trecut de Camera Deputaţilor şi se află în procedura de legiferare la Senat. Cu siguranţă voi susţine această propunere şi după alegeri, dar adoptarea ei depinde şi de acceptul celorlalte grupuri parlamentare. Paradoxal, împotriva acestei propuneri s-a pronunţat CSM, altfel un mare apărător al independenţei Justiţiei. Sper ca reformele legislaţiei în Justiţie care vor fi adoptate de viitorul Parlament să ducă la o independenţă reală a Justiţiei.

Rep.: Aţi declarat că susţineţi fără rezerve iniţiativa cetăţenească privind definirea familiei ca uniune între bărbat şi femeie. Consideraţi că ar fi oportună organizarea unui referendum pe această temă simultan cu alegerile parlamentare? Cum ar fi avantajată ALDE?

C.P.T.: Am mai spus. Problema nu se pune în termenii dacă ALDE e sau nu e avantajată. Nu trebuie să amestecăm alegerile parlamentare cu un referendum, indiferent de problematică. Electoratul ar fi derutat de dezbaterile simultane şi s-ar denatura votul. Într-un orizont mai larg, cred că amendarea Constituţie este o temă care va trebui luată în serios de viitorul Parlament şi mai cred că nu e potrivit să organizăm câte un referendum pentru modificarea fiecărui articol din Constituţie. Noi am înregistrat la Parlament voinţa unui mare număr de concetăţeni de a redefini în Constituţie familia ca uniunea între un bărbat şi o femeie, procedura urmând să fie finalizată, cel mai probabil, în viitoarea legislatură de către Comisia constituţională însărcinată să propună Parlamentului şi alte amendamente la actuala Constituţie.

Interviul a fost acordat pentru news.ro.