Articolele privind interceptările SRI și abuzul în serviciu urmează să fie modificate de Parlament

Parlamentul nou ales, trebuie să modifice mai multe articole din Codul Penal și Codul de Procedură Penală, după deciziile de neconstituționalitate a CCR. Cele mai importante articole sunt cele cu referire la interceptările SRI și la abuzul în serviciu.

Curtea Constituțională a României a decis că sintagma „ori de alte organe abilitate ale statului” noul Cod de Procedură Penală, cu privire la interceptările din dosarele penale, este neconstituţională. Ca urmare a acestei decizii, interceptările făcute de SRI la cererea procurorilor au devenit ilegale.

Articolul 142 din noul Cod, arată că „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului.”

CCR a decis în februarie 2016 că articolul referitor la interceptările SRI este neconstituțional

CCR și-a motivat decizia de neconstituționalitatea a articolului precizând că SRI nu are atribuţii de cercetare penală. De asemenea, în cuprinsul art. 142 alin. (1), organele specializate ale statului în sarcina cărora revin interceptările nu sunt definite nici în mod expres, nici indirect.

„Curtea constată că legiuitorul a inclus, în cuprinsul art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, pe lângă procuror, organul de cercetare penală şi lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei şi a altor organe specializate ale statului.

Aceste organe specializate ale statului nu sunt definite, nici în mod expres, nici în mod indirect în cuprinsul Codului de procedură penală. De asemenea, norma criticată nu prevede nici domeniul de activitate specific acestora, în condiţiile în care, în România, activează, potrivit unor reglementări speciale, numeroase organe specializate în diverse domenii.

Astfel, în afara Serviciului Român de Informaţii, care are atribuţii exclusiv în domeniul siguranţei naţionale, neavând atribuţii de cercetare penală, există şi alte servicii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, precum şi o multitudine de organe specializate ale statului cu atribuţii în varii domenii”, a explicat CCR în motivarea deciziei.

În martie 2016, Guvernul a adoptat o Ordonanță de Urgență privind unele măsuri pentru punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică în procesele penale. Aceasta prevedea că procurorii şi organele de cercetare penală vor fi singurii în măsură să pună în executare mandatele, utilizând în mod nemijlocit şi independent infrastructura SRI.

OUG nu a fost pusă niciodată în dezbatere publică, fostul premier Dacian Cioloș motivând că nu a avut suficient timp.

„În cazul OUG privind interceptările, nu mai era timp fizic, pentru că rămâneam descoperiţi în unele cazuri dacă nu adoptam OUG în acelaşi timp cu publicarea hotărârii CC în Monitorul oficial”, a explicat fostul premier.

Din data de 15 martie 2016, când au intrat în vigoare dispozițiile CCR, în intervalul 07.00-14.00, SRI a stopat toate activităţile pe care le desfăşura în sprijinul unităţilor de parchet. Acum, Parlamentul trebuie să decidă dacă aprobă sau respinge ordonanţa respectivă.

Parlamentarii trebuie să modifice și articolul referitor la abuzul în serviciu

În decizia CCR privind neconstituționalitatea articolelor din noul Cod Penal cu privire la abuzul în serviciu, judecători au recomandat ca sintagma ”în mod defectuos” să fie înlocuită cu ”prin încălcarea legii”.

Articolul 297 alin. (1) arată că „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.”

Curtea Constituțională consideră că termenul defectuos „nu poate fi privit ca un termen adecvat folosirii în domeniul penal”.

Citește și: Avocatul Poporului a sesizat CCR cu privire la legea care îi interzice lui Dragnea să fie premier

Mai mult decât atât, aceștia spun că termenul ”nu este definit în Codul penal şi nici nu este precizat elementul în legătură cu care defectuozitatea este analizată, ceea ce determină lipsa de claritate şi previzibilitate a acestuia. Această lipsă de claritate, precizie şi previzibilitate a sintagmei <<îndeplineşte în mod defectuos>> din cadrul dispoziţiilor criticate creează premisa aplicării acestora ca rezultat al unor interpretări sau aprecieri arbitrare”.

Judecătorii explicau faptul că, prin termenul de ”lege”, trebuie să se înţeleagă exclusiv ”legislaţia primară – legi şi ordonanţe ale Guvernului”.