Parlamentul European a cerut activarea articolului 7 contra Ungariei

Parlamentul European a cerut lansarea articolului 7 în cazul Ungariei, într-o sesiune plenară, miercuri.

Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a denunţat miercuri periclitarea ‘sistemică’ a valorilor democratice de către Ungaria şi a cerut Comisiei Europene să reacţioneze prin lansarea aşa-numitei proceduri a articolului 7, transmit AFP, Reuters şi dpa.

Guvernului condus de Viktor Orban i se reproșează, printre altele, nerespectarea statului de drept și a libertății ONG-urilor, rele tratamente aplicate imigranților.

Ajuns la putere în 2010, Orban a declanșat o vastă reformă constituțională în care a introdus valorile „creștinismului” și ale „familiei tradiționale”.

Cu 448 voturi pentru, 197 voturi contra şi 48 de abţineri, eurodeputaţii au adoptat o moţiune în plenul PE, aceasta fiind prima dată când co-legislativul UE cere activarea aşa-numitei proceduri a articolului 7 (al Tratatului de la Lisabona) împotriva unui stat membru al Uniunii Europene.

Această procedură a fost lansată de Comisia Europeană contra Poloniei în decembrie anul trecut.

Ce înseamnă articolul 7

Calificat adesea drept „armă nucleară” instituţională, art.7 poate duce în cele din urmă la o suspendare a anumitor drepturi ale unui stat membru, în special, al dreptului său de vot în Consiliul UE, organism în care cei 28 de membri definitivează legislaţiile europene.

În comparaţie, procedurile de infringement pe care le poate lansa Comisia împotriva unor ţări care încalcă normele UE, mult mai obişnuite, nu pot duce în ultima instanţă decât la sancţiuni financiare împotriva unei ţări.

Dacă Comisia decidea declanşarea art.7 împotriva Poloniei, celelalte ţări ale UE ar fi mai întâi invitate – după aprobarea de către Parlamentul European – „să constate existenţa unui risc clar” împotriva statului de drept, o decizie care ar necesita aviz din partea a cel puţin 22 de ţări din 27 (Polonia nu ar vota).

Ar trebui într-o a doua etapă să se constate „existenţa unei încălcări grave şi persistente a statului de drept”, o decizie care ar trebui luată de această dată în unanimitate (27 de ţări) în cadrul unui summit european.

Dacă această etapă ar fi depăşită, ţările membre s-ar reuni, în fine, la nivel ministerial pentru a adopta sancţiuni, între care o posibilă suspendare a dreptului de vot al Varşoviei în cadrul Consiliului. Ar trebui atunci avizul emis de cel puţin 20 din cele 27 de ţări membre.

Dar înainte de a se ajunge la aceasta, Ungaria a lăsat deja să se înţeleagă că ea se va opune obţinerii unanimităţii cerute în cursul celei de-a doua etape.

Tocmai pentru a evita lansarea acestei proceduri complexe, Comisia a preferat să angajeze un „dialog” despre statul de drept cu Polonia în 2016, după reforma sa deja contestată a Curţii Constituţionale din ţară.

Citește și: Guvernul Dăncilă a semnat acordul cu Ungaria. Ce bogăție a țării o vom da maghiarilor