Connect with us
Care sunt tradițiile de Ignat În Moldova, Muntenia, Dobrogea sau Oltenia. Cum se sacrifică porcul în aceste regiuni

Spiritualitate

Care sunt tradițiile de Ignat În Moldova, Muntenia, Dobrogea sau Oltenia. Cum se sacrifică porcul în aceste regiuni

Pe 20 decembrie este Sărbătoarea Ignatului, cunoscută în popor şi ca „tăierea porcului”. Este unul dintre cele mai vechi obiceiuri, de care mulți români, din diferite zone ale țării, țin cont. Află ce se întâmplă de Ignat în Moldova, Muntenia, Dobrogea sau Oltenia și de ce superstiții țin cont românii când vine vorba de sacrificarea porcului pentru Crăciun.

Tradiții de Ignat

Doar câteva zile ne mai despart de sărbătoarea mult așteptată. Unul dintre cele mai interesante obiceiuri de dinainte de Crăciun este tăierea porcului. De Ignat, respectiv pe 20 decembrie, se sacrifică porcul din care gospodinele vor pregăti cele mai apetisante rețete care vor umple masa de Crăciun.

La olteni, tăierea porcului începe încă din zorii zilei, pentru a avea timp să pună carnea la punct înainte de apusul soarelui. După ce porcul a fost sacrificat, acesta este pârlit cu paie sau cu arzătorul la butelie. După ce este curățat bine, i se face semnul crucii pe cap și oamenii rostesc: „Carnea ta să fie carne aurie!“

Se spune că la tăierea porcului nu au voie să participe femeile sau persoanele foarte miloase, deoarece porcul va simți și va muri mai greu, iar iar carnea şi şoriciul nu vor fi fragede. Conform tradiţiei, dacă splina este umflată, cu siguranţă va fi o iarnă grea, cu multă zăpadă.

În Moldova și în special în Dobrogea, nimeni nu ratează ocazia de a vedea sânge în ziua de Ignat, deoarece se zice că vor fi feriți de boli. În plus, Sângele animalului, amestecat cu mei şi lăsat să se usuce, este bun pentru afumat copiii când se sperie sau când au guturai. De altfel, cei mici sunt mânjiți cu sânge pe față, pentru a fi mereu rumeni și frumoși. Cât despre părul porcului, se zice că îi scapă de deochi pe cei mici, dar și pe animale.

În această zi, li se interzice femeilor să muncească, deoarece zeul tutelar al porcilor s-ar putea răzbuna. Zeul este chiar o femeie rea, despre care se zvonea că mânca oameni și care nu este de acord cu spălatul, cusutul sau măturatul casei de ziua ei. Se zice că femeile însărcinate respectă toate tradițiile în ziua de Ignat, pentru a avea o naștere ușoară și pentru a fi ferite de orice problemă în timpul sarcinii.

Și muntenii țin cont de obiceiuri. Se zice că, în noaptea de Ignat, porcii își visează moartea sau visează un cuțit. Mai mult, animalul care nu va fi sacrificat pe 20 decembrie, nu va mai crește de la această dată și va refuza să mănânce, deoarece și-a visat deja soarta.

Dacă porcul este negru, se ia o bucată din untura lui și se duce la Biserică de Bobotează, să fie sfințită de către preot. După sfințire, această grăsime se folosește la cei care au dureri de picioare sau junghiuri. Tot cu untură de porc negru tăiat la Ignat era uns trupul celui bănuit că ar putea ajunge strigoi.

După ce porcul este terminat, oamenii trec la petrecere. Se face pomana porcului, de unde nu lipsește țuica fiartă. Cei care au ajutat petrec toată noaptea și se bucură că au mai sacrificat un porc, cu ajutorul căruia vor umple masa de Crăciun.

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

More in Spiritualitate

To Top