Contre Tudorel Toader – Augustin Lazăr pe tema protocoalelor. Procurorul general: Au fost scăpări

Ultimul update: miercuri 10 aprilie 2019 13:40 Data publicării: miercuri 10 aprilie 2019 13:40

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader şi procurorul general Augustin Lazăr s-au contrat, miercuri, la interviul pentru un nou mandat la conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), pe tema protocoalelor dintre Ministerul Public și SRI.

Redăm dialogul dintre ministrul Justiției și procurorul general pe tema protocoalelor încheiat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Serviciul Român de Informații:

Toader: Îmi trimiteați pe 20 martie 2018 un protocol din 2009, care nu avea ultimele două pagini, sigur nu știam cine l-a semnat, v-am sunat, mi-ați zis că s-a pierdut, l-am găsit la CSM și apoi a ajuns la mine. Spuneați atunci așa, încerc să citesc acum: Doamne, Dumnezeule, cum să facem noi astfel de inginerii? După care s-a dovedit că nu a existat doar un protocol, au existat mai multe, s-a dovedit că v-ați exprimat disponibilitatea de desecretizare a celui care era în funcție, ăla din 2009, și a apărut ulterior ăla din 2016, eu sigur mi-am pus întrebarea: Cum e posibil ca un procuror general să spună și că…, contrar realității? Ce părere aveți?

Lazăr: Am încă o memorie foarte bună și și înregistrarea a apărut. Discuția era despre pretinse echipe complexe sau mixte sau cam așa ceva era discuția acolo. Eu la asta m-am referit.

Toader: Vorbeam strict de existența protocolului. După aceea..

Lazăr: Vă rog frumos, toată discuția a pornit de la pretinsa existență a unor echipe mixte în protocoale, care echipe amestecă funcțiunile procesuale. Și eu mi-am exprimat indignarea că dacă cineva a făcut una ca asta a încălcat funcțiunile procesuale, nu este legal. Și am zis: Doamne, Dumnezeule, asemenea inginerie nu este posibilă! Și mergem în continuare pe protocoale.

Toader: Pentru că noi vorbeam de simpla existență a protocoalelor. Vorbeam de faptul că au existat ..

Lazăr: Decizia Curții Constituționale ne spune așa, că al doilea protocol din 2016 respectă exigențele constituționale, însă sunt trei termeni care prin modul cum sunt redactați, pot să permită și ăia nu sunt în regulă și sunt de acord cu Curtea Constituțională, dar protocolul este valabil.

Toader: Îmi răspundeți, vă rog? Răspundeți la întrebare. Spuneți că l-ați semnat, citind ultima frază care vă asigură că respectă legea și nu ați citit restul?

Lazăr: Nu era ultima frază, era prima frază.

Toader: Și restul nu l-ați citit?

Lazăr: Domnule ministru, știți de ce a fost semnat numai în decembrie?

Toader: Pe restul l-ați citit?

Lazăr: Numai puțin. Știți de ce a fost semnat în decembrie? Din martie? Pentru că acest protocol a fost discutat și răsdiscutat ca să aibă dispozițiile legale. L-am analizat și am reformulat de mai multe ori …

Toader: Nu vorbim de alții care l-au citit și l-au analizat, vorbim de dumneavoastră.

Lazăr: Eu l-am reformulat, nu numai că l-am citit.

Toader: Ah, l-ați îmbunătățit.

Lazăr: L-am îmbunătățit.

Toader: Și nu ați adăugat pasajele alea neconstituționale.

Lazăr: Nu, alea erau. Au fost niște scăpări, dar noi ne-am gândit…. Spre exemplu, faptul de a comunica operatorului de informații ce s-a ales de sesizarea pe care a făcut-o în termen de 60 de zile, noi ne-am gândit că este o informare normală, cum se face la orice petiționar, în 30 de zile, dacă s-a adresat unei instituții. Eu așa m-am gândit. CCR apreciază că cineva ar putea să interpreteze altfel și să facă cel mai probabil un raport către operatorul de informații, ceea ce ar fi corect. Noi nici nu ne-am gândit la așa ceva.

Sursa: Huff.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *