Connect with us
Arabia Saudită a aprobat un program nuclear. Cum explică această decizie

Externe

Arabia Saudită a aprobat un program nuclear. Cum explică această decizie

Guvernul Arabiei Saudite a aprobat marţi un program care vizează producerea de energie nucleară în scopuri civile, potrivit agenției oficiale saudite SPA.

Programul limitează toate activităţile nucleare la scopuri exclusiv paşnice, în cadrele stabilite de convenţiile şi legislaţia internaţionale, şi prevede măsuri de securitate întărite, precum şi măsuri de bune practici în ce priveşte gestionarea deşeurilor nucleare, indică sursa citată.

Regatul saudit, cel mai mare exportator mondial de petrol, caută să-şi diversifice resursele energetice, propunându-şi construirea a 16 reactoare nucleare în următorii 20 de ani, cu un cost estimat la 65 miliarde de euro.

Programul nuclear a fost adoptat în cadrul unei şedinţe de guvern conduse de regele Salman.

Adoptarea acestui program intervine cu câteva zile înaintea vizitei pe care prinţul moştenitor Mohammed bin Salman o va efectua în SUA, în intervalul 19-22 martie, şi în care ar urma să fie încheiat un acord de cooperare în domeniul nuclear civil.

Deocamdată au loc negocieri cu Statele Unite cu privire la transferul de tehnologie pentru construirea de centrale.

În afară de compania americană Westinghouse, mai sunt interesate de contracte cu saudiţii firme din Rusia, Franţa, China şi Coreea de Sud.

TE-AR PUTEA INTERESA ȘI: Klaus Iohannis, întâlnire cu miniștrii apărării ai celor nouă state din Flancul Estic: „România rămâne un aliat credibil”

Preşedintele Klaus Iohannis i-a primit, marţi, la Palatul Cotroceni, pe miniştrii Apărării, respectiv pe şefii delegaţiilor ministeriale ai celor nouă state membre ale Alianţei Nord-Atlantice din Flancul Estic.

Acesta și-a exprimat convingerea că summitul din luna iulie va fi un moment semnaficativ în adaptarea Alianţei la provocările şi ameninţările actuale de securitate.

Întâlnirea a avut loc în contextul reuniunii miniştrilor Apărării în Formatul „Bucureşti” (cunoscut şi sub denumirea de B9), găzduită de ţara noastră în perioada 12-14 martie, la care mai participă oficiali NATO şi reprezentanţi ai Departamentului de Stat şi Departamentului Apărării din Statele Unite ale Americii. A informat Administraţia Prezidenţială prin intermediul unui comunicat.

„Preşedintele României a subliniat rolul important al reuniunii B9 la nivelul şefilor de stat, găzduită de ţara noastră în 2015, în pregătirea Summitului NATO de la Varşovia, şi a afirmat că există premise pozitive privind rezultatele întâlnirii şefilor de stat B9 din acest an, înaintea Summitului NATO de la Bruxelles.

Totodată, preşedintele Klaus Iohannis şi-a exprimat convingerea că Summitul NATO din 2018 va fi un moment de etapă semnificativ în procesul de adaptare a Alianţei la provocările şi ameninţările actuale de securitate”, a arătat sursa menţionată.

Preşedintele a salutat progresele înregistrate în implementarea Prezenţei Înaintate (Forward Presence), subliniind necesitatea ca, prin deciziile care vor fi adoptate la summitul de la Bruxelles, să fie asigurate unitatea, coerenţa şi consolidarea măsurilor aliate pe Flancul Estic în cadrul posturii de descurajare şi apărare a NATO.

„Pe acest fond, creşterea mobilităţii forţelor şi asigurarea forţelor de întărire (reinforcements) sunt esenţiale pentru sporirea eficienţei posturii aliate de descurajare şi apărare.

Preşedintele României a reafirmat susţinerea fermă a ţării noastre pentru o relaţie transatlantică solidă, condiţie fundamentală pentru securitatea europeană şi cea a regiunii.

În context, preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat importanţa pe care România o acordă Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii şi a salutat prezenţa la reuniunea B9 a reprezentantului american, o dovadă în plus a angajamentului SUA faţă de ţara noastră şi de securitatea europeană”, a menţionat aceeaşi sursă.

El a arătat că România rămâne un „aliat credibil, care îşi menţine angajamentele în spiritul dezideratului de partajare echitabilă a responsabilităţilor”, atât în ceea ce priveşte alocarea celor 2% din PIB sectorului apărării şi dezvoltarea de capabilităţi, cât şi contribuţia naţională la misiuni şi operaţii.

De asemenea, preşedintele a reiterat necesitatea dezvoltării cooperării NATO-UE, precizând că demersurile de consolidare a rolului Uniunii Europene în domeniul apărării trebuie să se deruleze în complementaritate cu NATO. Astfel, vor fi evitate „duplicările inutile” şi se vor putea face eforturi conjugate în domenii de interes comun.

„Miniştrii Apărării, respectiv şefii delegaţiilor ministeriale ai statelor aliate din Flancul Estic au împărtăşit evaluările preşedintelui Klaus Iohannis şi au evidenţiat utilitatea şi relevanţa Formatului B9.

De asemenea, au transmis puncte de vedere similare privind agenda Summitului NATO de la Bruxelles, punând accent pe necesitatea continuării eforturilor de consolidare a Prezenţei Înaintate pe Flancul Estic, pentru creşterea eficienţei acesteia”, a menţionat Administraţia Prezidenţială.

Asistentul secretarului general NATO pentru politica de apărare şi planificare, Heinrich Brauss, a mulţumit pentru contribuţia României în cadrul Alianţei Nord-Atlantice prin participarea constantă la misiunea din Afganistan.

Precum şi pentru asumarea unui rol activ în proiectarea şi implementarea prezenţei înaintate aliate din ţara noastră şi în regiunea Mării Negre.

„Oficialul NATO a apreciat în mod deosebit rolul important al ţării noastre la nivel regional şi comportamentul responsabil de care ţara noastră dă dovadă în raport cu angajamentele asumate în cadrul Alianţei, subliniind, totodată, importanţa alocării de către România a 2% din PIB pentru apărare.

De asemenea, reprezentantul NATO a subliniat că Summitul din acest an va conduce la un nivel sporit de coerenţă, mobilitate şi eficienţă a forţelor aliate şi, implicit, la consolidarea posturii de descurajare şi apărare a NATO”, reiese din comunicat.

Reprezentantul SUA, asistentul pentru securitate internaţională al Secretarului Apărării american, Robert Karem, a evidenţiat aprecierea pentru alocarea de către România a 2% din PIB apărării, precum şi pentru contribuţia naţională la eforturile aliate.

 

CITEȘTE ȘI: Leonard Bărăscu, Președintele Sanitas, despre proteste: „Programul rămâne program”

Gabriela Firea, despre problemele din traficul bucureștean: „Facem apel încă o dată la autorități”

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

More in Externe

To Top