Știri
Proiectul de buget pentru 2017: Cine primește mai mulți bani și cine ia mai puțin
Proiectul de buget pentru 2017 prevede reducerea fondurilor pentru Educație, Interne sau servicii speciale. În schimb, au fost majorate bugetele pentru Agricultură, Transporturi și asistență socială. Proiectul de buget a fost publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor.
Conform news.ro, în proiectul de buget pentru 2017 se prevăd sume mai mici pentru Președinție și Parlament. Pentru Administrația Prezidențială se alocă 46.3 milioane lei, cu 4% ca în 2016. Se reduc fondurile de investiți cu 40%, dar și cele pentru protocol (15.6%) și pentru deplasări (1.9%).
Odată cu scăderea numărului de parlamentari s-au redus semnificativ şi bugetele celor două camere parlamentare. Astfel, bugetul Senatului se reduce în 2017 cu 16,8%, la 122,2 milioane lei, în timp ce Camera Deputaţilor are un buget de 266,5 milioane lei, cu 13% mai mic faţă de 2016.
Totuşi, noul preşedinte al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, primeşte un fond la dispoziţia sa de 205.000 lei, mai mare cu 17,8% faţă de cel din 2016, prevede proiectul de buget elaborat de Guvern.
Bugetele ministerelor: De unde s-au tăiat bani
Ministerul Dezvoltării are un buget cu 14.5 % mai mic ca anul trecut (7.1 milioane lei). MAE a primit fonduri cu 2.3% mai mici ca în 2016 (763 milioane lei). La MAI, bugetul este de 11,18 miliarde lei, în scădere cu 4,3% faţă de nivelul estimat pentru 2016.
Alte ministere care primesc fonduri mai mici în 2017 sunt Ministerul Educaţiei Naţionale (8,24 miliarde lei, -7,9%), Ministerul Tineretului şi Sportului, (410,9 milioane lei, -9,2%), Ministerul Energiei (466,9 milioane lei, -31,1%, ca urmare a reducerii subvenţiilor cu 72%).
Ministerul Apărării Naţionale va avea un buget de 11,02 miliarde lei, în scădere cu 2,2% faţă de nivelul din 2016 şi care reprezintă 1,35% din PIB, arată datele din anexele bugetare pe ministere.
Cu toate acestea, Guvernul susţine că va aloca, pentru Apărare, 2% din PIB în 2017.
Cine primește mai mulți bani
Ministerul Agriculturii are o creștere a bugetului la 17.3 miliarde de lei (cu 83.4% mai mult ca în 2016). Majorările vin, în principal, ca urmare a efectuării în 2017 a unor plăţi din anii precedenţi şi recuperate în anul curent la buget. La acest capitol bugetar, cheltuielile sunt de 17 miliarde lei, mai mari cu 144,6% faţă de nivelul din 2016.
De asemenea, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale are cel mai mare buget, de 36,7 miliarde lei, în creştere cu 2,5% faţă de nivelul din 2016, în special ca urmare a majorării pensiilor şi a unor alocaţii sociale.
Ministerul Transporturilor are unul dintre cele mai mari bugete, de 13,76 miliarde lei, în creştere cu 60,3% faţă de nivelul preliminat pentru 2016, însă nivelul fondurilor depinde de absorţia de bani europeni, în condiţiile în care pentru proiecte cu finanţare din fonduri UE sunt alocate 8,3 miliarde lei, cu 177% mai mult faţă de anul trecut.
Alte ministere cu bugete mai mari sunt: Ministerul Finanţelor Publice are un buget de 3,46 miliarde lei, în creştere cu 2,8%, Ministerul Justiţiei – 3,15 miliarde lei (+3,3%), Ministerul Mediului – 491,2 miliarde lei (+23,3%), Ministerul Sănătăţii – 7,74 miliarde lei (+6%), Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale – 766,2 milioane lei (+51,2%), Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale – 610,3 milioane lei (+2.209% – fondurile europene cresc de 50 de ori), iar Ministerul Economiei – 302,2 milioane lei (+65,2%).
Guvernul a alocat bugete generoase şi ministerelor nou-create: Ministerul Turismului (80 milioane lei, +63,6%), Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (778,3 milioane lei, +347%), Ministerul Cercetării şi Inovării (27,4 milioane lei +225%), Ministerul Apelor şi Pădurilor (17,6 milioane lei, +91,5%), Ministerul Pentru Relaţia cu Parlamentul (7,3 milioane lei, +18,3%) şi Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (19,2 milioane lei, +37,5%).
Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social, înfiinţat de Guvernul Cioloş şi păstrat de actualul guvern, cu o denumire uşor modificată, are în 2017 un buget majorat cu 158%, la 11,7 milioane lei.
În schimb, Guvernul a tăiat cu 7,9% bugetul Secretariatului General al Guvernului (SGG), la 838,6 milioane lei.
Cea mai mare scădere este la fondurile alocate pentru susţinerea cultelor , de şase ori, de la 120 milioane lei în 2016 la 20 milioane lei în 2017.
În schimb, fondul prim-ministrului, aflat la SGG, creşte cu 60%, la 500.000 lei, faţă de sumele avute la dispoziţie de fostul premier în 2016.
Bugetul din 2017 este afectat de cheltuielile mai mari cu datoria statului. Astfel, Ministerul Finanţelor are, la capitolul Acţiuni Generale, cheltuieli de 21,73 miliarde lei, în creştere cu 7,7% faţă de 2016, în condiţiile în care va plăti doar pentru dobânzi 10,97 miliarde lei în acest an, cu 16,6% mai mult faţă de 2016.
De asemenea, 7,05 miliarde lei reprezintă contribuţia României la bugetul UE, cu 6,1% mai mult faţă de 2016, iar 2,3 miliarde lei reprezintă rambursări de credite.
Buget mai mare pentru DNA și SRI, dar mai mic pentru SIE
Proiectul de buget de stat elaborat de Guvernul Grindeanu prevede majorarea în 2017 cu aproape 39% a cheltuielilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), faţă de execuţia preliminată pe anul trecut, la 165,2 milioane lei (peste 37 milioane euro). Acest lucru este în linie cu propunerea bugetară înaintată de DNA Executivului, în care, potrivit procurorului-şef al Direcţiei, Laura Codruţa Kovesi, era solicitat un buget de 35-40 milioane euro.
La serviciile speciale, singura instituţie cu bugetul menţinut este Serviciul Român de Informaţii, care primeşte 1,9 miliarde lei în 2017, cu 0,9% mai mult faţă de 2016.
În schimb, Serviciul de Informaţii Externe are un buget de 247,06 milioane lei, în scădere cu 10,6%, pe fondul reducerii la jumătate a cheltuielilor de capital, Serviciul de Protecţie şi Pază primeşte 156,5 milioane lei (-9,2%), iar Serviciul de Telecomunicaţii Speciale – 270,1 milioane lei (-8,1%).
De bani mai mulți beneficiază și Ministerul Public, CCR, ÎCCJ, CSM, Curtea de Conturi și Avocatul Poporului. Vor fi mai puțin bani, însă, pentru Agenția Națională de Integritate (ANI), dar și pentru Consiliul Concurenței.
Nu în ultimul rând, mai mulți bani va primi CNA, dar și TVR. Televiziunea Română primeşte 950 milioane lei, cu 662% mai mult faţă de 2016, când bugetul instituţiei a fost de 124,7 milioane lei.
