Testamentul ÎPS Pimen. Și-a imaginat propria înmormântare: „Sicriul mi l-am pregătit.”

20.05.2020
Testamentul ÎPS Pimen. Și-a imaginat propria înmormântare: „Sicriul mi l-am pregătit.”

ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților a murit la 90 de ani, în noaptea de marți spre miercuri la spitalul Matei Balș din Capitală, în urma unui al doilea atac de cord. În data de 20 aprilie, fusese internat la Institutul Matei Balș, în urma infectării cu noul coronavirus. Deși la momentul internării, sursele precizau că starea lui e stabilă, acesta a pierdut lupta cu viața. Organismul său nu a răspuns niciunui tratament care i-a fost administrat. Nici măcar un tratament revoluționar de filtrare a sângelui nu a reușit să îl repună pe picioare.

Testamentul ÎPS Pimen. Și-a imaginat propria înmormântare: „Sicriul mi l-am pregătit.”

ÎPS Pimen a fost Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților. A jucat un rol important și a întreprins acțiuni importante pentru Biserica Ortodoxă Română. Era cel mai în vârstă membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Acesta a vorbit deschis, în urmă cu ceva timp, despre modul în care și-ar dori să arate înmormântarea lui. Acesta a ales să fie înmormântat în Bucovina, la Mănăstirea Putna, unde a trăit cea mai frumoasă perioadă a vieții lui. Părintele a mărturisit că deja își alesese cosciugul, pe care îl și probase și la pregătit cum se cuvine. Își cumpărase toate cele necesare.

„Sicriul mi l-am pregătit. Este din lariţă. L-am pregătit frumos, m-am aşezat în el, am văzut că încap. Ştergarele le-am pregătit, lumânările le-am pregătit, mai trebuie să fiu pus în sicriu şi băgat în mormânt.”, a declarat părintele.

ÎPS Pimen a mărturisit că, după ce va fi pus în mormânt, vrea să îi fie îndeplinită o dorință specială: să îi cânte în surdină Marşul funebru, de Chopin, Balada lui Ciprian Porumbescu, Rapsodia lui George Enescu, dar și cântecul unor buciume. Părintele a declarat că iubește Bucovina și tot ce ține de această zonă.

„Şi-am zis că după ce voi fi băgat în mormânt şi oamenii vor pleca, şi va rămâne doar groparul, să se audă, mai încet, aşa, în surdină, Marşul funebru, de Chopin, Balada lui Ciprian Porumbescu, ceva din Rapsodia lui George Enescu şi un bucium. Sau două buciume. Să cânte aşa, mai în surdină… Pentru că este prea frumoasă Bucovina şi prea frumoase cântecele noastre româneşti. Sunt dumnezeieşti!”, mărturisea ÎPS.

ÎPS Pimen și-a dorit, de asemenea, ca în sicriul său să fie așezată o trăistuță în care să se găsească poze cu copii şi adulţi îmbrăcaţi în portul naţional, pe care el l-a admirat în timpul vieții și vrea să-l reprezinte și după moarte, când îi va prezenta lui Dumnezeu imaginile. El îi va spune că „aceştia sunt oamenii cu care am trăit şi care m-au ajutat să trăiesc frumos. Pentru că multe am învăţat de la ei, chiar şi de la copii.”