Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ion. Ce nu ai voie să faci sub nicio formă de 7 ianuarie

06.01.2021
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ion. Ce nu ai voie să faci sub nicio formă de 7 ianuarie

Sărbătoarea Sfântului Ion este una dintre cele mai mari sărbători ale anului. După Crăciun, Sfântul Vasile și Bobotează, ziua în care îl sărbătorim pe Sfântul Ion este una dintre cele mai importante din calendarul ortodox, motiv pentru care oamenii o cinstesc așa cum se cuvine și țin cont de mai multe tradiții și obiceiuri. Află ce nu ai voie să faci în data de 7 ianuarie pentru a te asigura că îți va merge bine tot restul anului și vei fi ferit de ghinion.

Superstiții Sfântul Ion

În ziua de Sfântul Ion se încheie sărbătorile de iarnă. Ziua de 7 ianuarie este ultima dintre sărbătorile importante din sezonul rece. După Sfântul Ion se spune că se botează gerul, adică temperaturile extrem de scăzute nu-și vor mai face simțită prezența de la această dată, ci vremea începe să se îmbunătățească. De altfel, Sfântul Ion este considerat ocrotitorul pruncilor, iar mamele se roagă lui pentru a naște copii sănătoși, fără malformații.

Ziua de Sfântul Ion este un motiv de bucurie, ceea ce înseamnă că toți trebuie să petrecem și să ne simțim bine. Cine nu ține cont de această tradiție, va fi trist tot anul și nu va avea niciodată de ce să se bucure.  Unii oameni serbează ziua de Sfânt Ion pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice.

În unele zone încă se mai respectă obiceiul “Iordănitul femeilor”, care este destinat femeilor. Femeile se adună la o gazdă, unde aduc fiecare alimente și băutură, apoi petrec, dansează și chiuie până dimineața, spunând că se “iordănesc”. În trecut, femeile bătrâne le primeau în grupul lor pe cele mai tinere, alături de care se duceau la râu să le stropească şi apoi făceau o masă comună.

Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este “Iordăneala”. În dimineața de Sfântul Ion, mai mulți băieți merg la biserică cu apa sfințită pe care au luat-o în ziua de Bobotează, iar la sfârșitul slujbei îi stropesc pe toți credincioșii prezenți, în semnul botezului prin care a trecut și Sfântul Ion. De altfel, ei botează orice trecător le iese în cale și sunt răsplătiți cu bani, pe care seara îi folosesc pentru a se distra, așa cum este tradiția.

Tradiția mai spune că în dimineața zilei de Sfântul Ion, fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boli în decursul anului. Mai mult, se stropesc animalele din ogradă pentru a fi ferite de boli și fiecare încăpere a casei, pentru a ține departe spiritele rele.